Concert Tradițional de Colinde „Și ne lasă gazdă-n casă”, la catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, organizează vineri, 8 decembrie 2017, de la ora 18.30, în Catedrala Mitropolitană, Concertul Tradițional de Colinde intitulat „Și ne lasă gazdă-n casă”, eveniment anual ce-și propune să aducă în atenția iubitorilor de folclor colindele tradiționale, așa cum se cântau mai demult în satele românești.
În cadrul manifestării va fi lansat și un dublu Compact Disc, ce conține colinde și cântece de Crăciun din județul Cluj, intitulat „Și ne lasă gazdă-n casă”, proiect coordonat de prof. dr. Mircea Cîmpeanu, șef birou cercetare, conservare și arhivare cultură și arte tradiționale în cadrul instituției.
În concert vor evolua: Craii Măgurii din Bucea, coordonator pr. Mircea Dejeu, Tradiții Ormănene din Orman, coord. Aurora Cosma, Cununa Munților din Măguri Răcătău, coord. Corina Cristuțiu și Daniel Rusu, alături de grupurile de colindători din Frata, coord. Lăcrimioara Pop, Negreni, coord. Florina Varadi și Răchițele, coord. Marioara Boc.
De asemenea, va fi prezent și grupul de interpreți clujeni „Colindăm la gazde bune”, coord, Ioana Breda Morar, format din angajați și colaboratori ai Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj: Mariana Morcan, Florin Bota, Ioana Breda Morar, Raul Oltean, Iulia Bucur, Grigore Sâmboan, Mădălina Mîrza și Adrian Socaciu.
Concertul, prezentat de Grigore Sâmboan, va fi transmis în direct de Radio Renașterea.
Valoarea colindelor românești a fost subliniată de numeroși specialiști români și străini. Una dintre multele aprecieri, cea a profesorului Titus Moisescu, a fost cuprinsă în „Postfața” volumului „Colinde” a lui George Breazul: „În circuitul valorilor de artă populară, colindele vor rămâne zestrea cea mai de preț pe care trebuie să o salvăm de la dispariție și să o transmitem nealterată generațiilor ce ne vor urma. Datorită tiparelor, circulația acestor bijuterii muzicale va împlini unul dintre marile noastre deziderate și anume, acela al păstrării unității de limbă și cântare românească în rândul tuturor românilor, indiferent de locul unde-și duc viața pe acest pământ. Concentrarea de forme și stiluri vădește un îndelungat proces de evoluție, selecție și elaborare a expresiei poetice”.