Eveniment expoziţional la Muzeul Etnografic al Transilvaniei: Satul şi Ţăranul în Pictura Românească

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituţie publică de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, vă invită joi, 20 octombrie 2016, de la ora 17.00, la sediul central al instituţiei, str. Memorandumului nr. 21, la vernisajul expoziţiei Satul şi Ţăranul în Pictura Românească.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 20 octombrie – 20 noiembrie 2016.
Expoziţia Satul şi Ţăranul în Pictura Românească este realizată la iniţiativa unor prestigioşi colecţionari de artă, care şi-au dorit să aducă în atenţia publicului o extrem de interesantă selecţie de lucrări pe care publicul larg nu are decât arareori posibilitatea de a le admira. Cele mai multe dintre acestea pot fi văzute doar în spaţii private, în casele acestor frumoşi şi pătimaşi culegători de valori artistice.
Expoziţia prezintă lucrări ale unor artişti de valoare.
Nicolae Vermont, prieten şi coleg al lui Ştefan Luchian, a fost unul dintre iniţiatorii Expoziţiunii Artiştilor Independenţi. A studiat la Bucureşti şi Munchen, fiind prezent în 1900 la Expoziţia Universală de la Paris. A trecut, de-a lungul vieţii, de la neoclasicism la impresionism şi fauvism. Jean Neyles, născut şi şcolit în Franţa, stabilit de tânăr la Bucureşti, este integrat, tematic şi estetic, artei româneşti interbelice. Gore Mircescu, buzoian de origini, a studiat la Bucureşti, Barbizon şi Paris. Expune compoziţii de ţărani, foarte îndepărtate de genul bucolic post – grigorescian, cu un marcaj realist ambiţios. NICU ENEA a studiat la Bucureşti, participând la Tinerimea Artistică, Salonul Oficial şi Salonul Moldovei, culminând în străinătate cu expoziţii la Belgrad, Zagreb şi Expoziţia internaţională de la Paris. Pictura sa este una realistă, cu efecte documentare, surprinzând cu brio o localitate, un peisaj sau un gest al ţăranului aflat la muncă sau în sărbătoare. Sever Burada, craiovean prin naştere, a fost prezent la Salonul oficial de la Paris şi la Salonul de la Versailles. A pictat flori, nuduri, peisaje şi interioare decorative. Alexandru Satmary, cu studii la Bucureşti şi Munchen, are, ca teme preferate, peisajele, naturile statice şi florile. Honoriu Cretzulescu, realist în spiritul liric de la Iaşi, a realizat peisaje, portrete şi naturi statice. Magdalena Rădulescu are o viguroasă şi originală personalitate. Studiază la Munchen şi Paris, expunând în mari galerii din Veneţia, Paris, Cluj, Bucureşti, Nisa, Lyon, Marsilia, Londra, Monaco, Roma şi Milano. Prin sursa sa de inspiraţie, ea aparţine artei româneşti şi tradiţiilor folclorului; prin tehnica picturii, ea se integrează în valorile recunoscute ale picturii contemporane. Nicolae Brana, fiu de plugar din Sibiu, a studiat la Cluj şi Paris. Mereu revoltat, a fost un reprezentant autentic al specificului românesc, cu accente pe nuanţa ardelenească. Traian Bilţiu-Dăncuş, maramureşean din Ieud, a studiat la Bucureşti, călătorind pentru a-şi perfecţiona arta în Spania, Franţa, Italia şi Tunisia. Pictura sa are un accentuat specific maramureşean, cu teme locale, inspirate parcă din cromatica ţesăturilor maramureşene. Letiţia Muntean este reprezentanta tipică a femeii-pictor din Ardeal. Numele său este legat de Şcoala de la Baia Mare şi de regretatul Tasso Marchini. I-a avut profesori pe maeştrii Anastase Demian, Catul Bogdan şi Aurel Ciupe. Petre Abrudan, sălăjean la origini, a practicat profesiile de electrician şi strungar. În 1926 studiază la Şcoala de Arte Frumoase din Cluj. A avut numeroase expoziţii personale şi participări la expoziţii colective. Theodor Harşia este un pictor emblematic pentru Ardeal, cu studii la Institutul I. Andreescu din acelaşi oraş, acolo unde a ajuns şi profesor. Serios şi cultivat ca artist, operele sale sunt prezente în aproape toate colecţiile serioase din Transilvania. Mariana Bojan şi Vasile Gheorghiţă constituie o familie de pictori care reprezintă valul artistic al anilor 70-80. Sunt prezenţi în multe galerii de artă, muzee şi colecţii private. Prin muncă, modestie şi tenacitate, încoronate de un imens talent, s-au impus irevocabil în arta românească. Emil Cornea a studiat la Budapesta, Bucureşti şi Paris. La întoarcerea în ţară a fost numit profesor de desen la Cluj. A participat la numeroase saloane de pictură din 1921 până în 1960, majoritatea la Baia-Mare şi la Cluj. S-a remarcat îndeosebi prin peisaje realiste şi postimpresioniste. Gheorghe Ilea s-a născut la 1 noiembrie 1958, în satul Bucea, judeţul Cluj şi a studiat pictura la Facultatea de Arte Plastice „Ion Andreescu” Cluj-Napoca. Este un reprezentant remarcabil al artei contemporane româneşti. Numele lui Alexandru Popp este legat de învăţământul artistic din Transilvania şi Banat, fiind profesor la Şcoala de Belle-Arte din Cluj (1925-1933) şi la cea din Timişoara (1933-1938). Student al lui Karoly Lotz la Budapesta şi al lui Lenbach la Munchen, opera lui Alexandru Popp a primit influenţe romantice, fiind în acelaşi timp marcată de un spirit monumental, prin multiplele proiecte murale la care a contribuit, printre care Parlamenul şi Teatrul din Praga. Contactul cu Colonia de la Baia-Mare, în calitate de profesor, în perioada 1921-1927, a însemnat pentru opera sa, dar şi pentru cea a studenţilor săi, deschiderea către o manieră de lucru în plein-air şi spre o transformare a cromaticii.