Un obicei pe cât de ciudat pe atât de spectaculos poate fi întâlnit şi văzut pe viu la marginea judeţului Cluj cu Sălajul. Aici, pentru norocul porcilor un tânăr este îmbrăcat cu frunze de fag, pe cap i se pune un coif din scoarţă de plop după care este plimbat prin tot satul. Cine nu va arunca o găleată cu apă pe arătarea desprinsă din poveşti nu va avea noroc la animale. Până la urmă tot obiceiul prin care alaiul porneşte în cinstea sărbătorii de Sângeorz se transformă într-o baie generală din care nimeni nu scapă uscat.
Tradiţia se păstrează nealterată la Muncel, unde în ciuda vremurilor moderne, în fiecare zi de Sângeorz tinerii se adună şi pornesc spre pădure după slujba de la biserică. Aici încă frica de strigoi mai bântuie satul iar ocrotirea gospodăriilor se face prin alungarea lor cu metode precreştine. La intrările în curte şi sălaşuri se pun ramuri de salcie şi rug. Nu este de ajuns însă. Pentru mai multă siguranţă tinerii se adună în secret la marginea satului în fundul unui pârâu pentru a pune la cale un ritual desprins din cele mai vechi poveşti. Aici se va naşte ”Gheorghe”, un personaj străvechi cu înfăţişare aproape ireală. Un tânăr al cărei identitate este păstrată în secret şi despre care puţini ştiu apare în ultimul moment pentru a fi îmbrăcat cu 7 căpiţe de frunze de fag din cap până în picioare. Pe cap va purta un coif făcut la faţa locului din scoarţa unui plop bătrân, căutat şi găsit cu greu în pădure. Decupatul cojii dar mai ales mănunchiurile de frunze legate cu sârmă pe tânărul ales este o manoperă greoaie care durează câteva ore. Odată făcut, ”Gheorghe” este scos din vale până în vârful dealului pe o targă improvizată din lemne şi pus pe picioare la marginea localităţii. De aici începe un pelerinaj prin mijlocul satului unde la fiecare poartă oamenii aşteaptă cu găleţile pline cu apă.
”Cine nu udă Sângiorzul, să n-aibă noroc la porci!” Asta este strigătura alaiului de-a lungul uliţei. Pe lângă apă ”Gheorghe” este cinstit cu bani şi ţuică de cei care-l udă iar o crenguţă din costumaţia creaturii verzi este lăsată la fiecare gospodar pentru norocul porcilor. La finalul ritualului tânărul îşi arată faţa de sub coaja de plop iar cu banii adunaţi se încinge o petrecere în cinstea Sfântului Gheorghe, sărbătoritul zilei.
Mircea MUREŞAN
